Doină

// // 1 comment

ah, iubire, pară coaptă
cum te muţi din poartă-n poartă
şi-ntomnezi la mine-n soartă?

cum se-ascunde blidu-n lut
şi liniştea în cuvânt
cum curg stelele-n pământ
din amarul mărilor
plâns din sinea norilor

ah ,iubire ,pară coaptă
cum te muţi din soartă-n soartă
şi-nvârţi dorurile grele
ca veşmintele pe iele?

cum se-aştern valuri pe apă
şi nu ştii de vin sau pleacă
cum  muşti dintr-o pară coaptă
ce hrăneşte lumea toată
om , iubire, fără poartă..

1 .:

von stroeberg spunea...

nella semplicità del deserto
il silenzioso cadere di una lacrima
fa desiderare nella morgana
il volto tattile del amore
perche
nei semi del suo frutto
l’infinita sentenza della vita
la supplica
amare
amar
ama
a


:-*