Ma-mbratisezi precum o strana veche

Pastrand  esente de pacat lumesc

Si ma alungi precum altarul

Ce-alunga ochiul femeiesc...

 

M-ai sarutat sorbind  adanca-mi taina

Sfintind cu buzele, apoi, paganul vin

M-ai botezat  cand ai iubit marunta-mi carne

Si gandu-mi dulce miruit-ai cu pelin...

 

Nu mai incap nici sfintii in icoane?!

Pacate-s multe, pictorii putini

Dar ce nevoie –avem de oarbe rame

Cand vrem pe Dumnezeu in ochi sa il privim?

 

 

Loogix.com. Animated avatars. BlackWhite
Verde-mi priveai rana 
din talpa neumblata
Verde-mi asterneai tarâna ,
verde priveai roata
Verde mi-ai scuturat secunda de îngeri
Verde pe buza-mi tacuta tu sângeri…
Verde strigam 
Când cu sfintii natângi ma certam
Cu verde pacat icoane neplânse
Am cumparat …
Verde-am tradat , 
Pamântul pe care-ai calcat
Si-am uitat…

Zapada mi-a -nghetat privirea
Si-n irisi infloresc zabrele reci
Sunt libera adulmecand durerea
Precum un orb simtindu-te cum treci...

Sa fie dor dulceata ce din buze-mi pica?
Sau poate doar al vinului cuvant?
Ma caut pipaind in intuneric,
Ma fugaresc si-n ochiul tau m-ascund...




<“Poezii de zi” e o idee care mi-a venit azi şi care se poate transforma într-o campanie pe bloguri. E simplu: cred că ne face bine să citim zilnic o poezie. Măcar una. Ca atare, invit orice blogger care e de aceeaşi părere să posteze în acest ritm.>, spune Mihnea Maruta, invitandu-ne la poezie intr-un respiro de suflet..

Fiindu-mi

Pas cu pas
Imi cern neuitarea
Pe-al oazei popas...
Dor cu dor
Amar potopind
Preadulcele nor...
Fir cu fir
Adancind repetabil 
Al secundelor sir
Cerc cu cerc
Cadrane adanci 
Sfaramand 
Vecia din stanci...
Vesnic fiindu-mi
Ce n-am putut fi
Nefiind,ci putand,
O limba de clopot
Prohodul iubirii
Batand...








Si s-au pornit ninsori in roi

Croindu-i ploii straie noi

Mirese umede si reci

Potop virgin de lilieci

Coboara –n cete  lacrimand

Si ravasind aerul mut

Gem viscolit in vant pacatuind

Si suiera spre-altar, pagan colind…


Zapezi natange ,soarele tradand

Sfarsiti patrunse de colt crud

Viril amant, noroiul nud…


...music...

 

 

De la 19 februarie ...la Brancusi...via POARTA SARUTULUI.....la poezie....



noi...
intre mine si tine
sunt eu si tu
eu cu mine,noi
tu cu tine,doi...
intre noi nu incape 
noi
e prea plin
de golul dintre mine si eu
dintre tine si tu
e prea plin de noi
iar noi 
nu-nseamna doi
noi nu-nseamna ...
noi nu...
noi....
 








    Coboara-ti buza vinovata

    Pe buza mea  asprita de pacat

    Nu-i un sarut,iubite,

    E naluca timpului neintamplat…

 

  Dezmiarda-mi umed

   Sorii din cai lactee  amarui

   Nu-i un sarut,iubite,

   E nevisatul vis hai hui…

 

 Asculta-mi pantecul-vioara

   Vibrand tacut prin stelelele galbui…

    Nu-i muzica,iubite,

 Ci urletul semintei nimanui…

    

     Apoi vei cotropi naluca

     Si nesatul de-atat nimic

     Cuvintele-ti vei plange, tutuniu:

     Nu-i dragoste,iubito,

     E doar ceasul

     Ce macina al pietrei cenusiu…

 

   

   

Plânge în mine moartea
De-atâta zâmbet, printre ploi ucisa
Si   între buzele-mi indorurate
Reci fâlfâiri de scrum  strabat
Oglinda ochiului,nescrisa…


Plânge în mine moartea
De-atâta dor ce-mi arde carnea
Si între buzele-i întredeschise
Suflarea –i vaiet  incrustat
Pe gândul sângerând de oarbe vise


Plânge în mine moartea
Cu lacrimi, dulci otravuri colorate,
Si între buzele-i însiropate
Secundele firave se strecoara
Spre orologiul mut  zvâcnind a seara…         

Zadarnic nor... ne-adapa
Cu stele cazatoare...
Plânge în mine moartea
Caci viata … dulce doare…

palmele tale...
 pasi framântând mângâieri
 ochi ce-mi alunga ziua de ieri
 buze gustând al lutului puls
 pâinea si vinul din al orelor fus
 dulce si-amar umpland al iubirii pahar
 nari ce-mi adulmeca-al sângelui drum
 aripi ce-mprastie al dorului scrum
 pântec în care-mi închin
 samânta luminii nascânde
 de dulce destin...
Sunt Umbra doar de tine stiuta ,
crescuta sub aripa-ti amara si muta 
Os descarnat din coasta straveche
mirosind dulce-a pamant si cucuta

Sunt dor si durere gemand nicaieri si oriunde 
Clepsidra ce-si macina alene nisipuri curgande
Tacerea pietrei ce ecoul secundei eterne ascunde
Sunt stanca cu orbite uscate,uitate,urlande
Ce-ti spinteca timpul in ceasuri plapande…
Sunt aici, nicaieri si oriunde
                                                 
                                                          ...printre dor si secunde...
Zidesc secunde albe fir cu fir,
Culese  înainte de-a-nflori
Si le agat tacut de –al gândului zefir
Cuvânt cu chipul tau spre a cladi… 

Cu aspra-mi palma mângâieri astern
Pe ochiu-ti mut si glasul sfârtecat
Din trupul –carne pofte mi se cern
Si-ascund în pântec ierburi care ard…

Te-nalti sticlos si clar în jurul meu
Ma strângi între tacerile –ti urlande
Astept sa-mi smulgi si ultimul pacat
Esti zid adânc cladit la mine-n sânge…




 Oachesa si sprâncenata , purtând cosul de nuiele captusit cu chipul ziarisit al fetei de la pagina 5,  Marita calca tantos prin Cismigiu , mintind pe toata lumea ca primavara i-a umplut cosul de ghiocei… Legati cu ata alba de papiota  îsi leagana petalele cretate  în ritmul soldurilor  primitoare ale Maritei…
     Îmi plimb plictiseala în Cismigiul chipes, prefacându-ma ca nu-i observ camasa roasa si usor umbrita la guler…Am de vazut multe altele…cum ar fi lipsa ploii…ca de zapada a ramas doar dorul…înghetat în câtiva turturi , care mai de care mai viril …
    Si cum plictiseala se facea ca n-o vede pe Marita cu ai ei ghiocei…m-am scotocit în buzunar si mi-am cumparat o legatura de primavara…uite-asa…dulce minciuna printre minciuni…Mi-am afundat nasul adânc , ba mint…i-am cuprins cu buzele si i-am gustat  cu patima primului sarut  dintre ploaie si soare …Da…i-am  muscat de petale, am gustat seva primaverii , fiindu-i amanta  si calau…
     Si nu m-am oprit decât când o picatura fierbinte  a  botezat înca o primavara din viata mea…mult prea devreme...



Ce iubesti tu?
Drumul ninsorii spre pasii mei
necuminti
sarutând urme de sfinti…
Ce iubesc eu?
Rostirea zborului din cerul tau
Aripi
urlad înaltimea muntelui greu…

Cine sunt eu?
Ploaia fecunda, 
Naluca lunii
Din urletul lupilor
Nascând
Nerostire plapânda…

Cine esti tu?
Pelin–intomnat ,
Dulcele vinului ,
Samânta destinului,
Înger poftind la pacat… 


Cum îmi esti tu?
Piatra taioasa si aspra
Cioplindu-mi blând 
icoane pe talpa…
Cum îti sunt eu?
Rana pulsanda adânc sarutata
Pe sufletul-sange 
Ce murirea-si adasta…


Мой ласковый и нежный зверь