vreau o rochie albă
să intru în ea ca într-o mânăstire
să-mi spovedesc sângele
de viul nears
să mă curăţ de-atâta curat
vreau
să intru în ea ca într-un bordel
să-mi vând liniştea sânilor
pe un singur păcat
vreau să intru în ea
ca într-un mormânt
pustiit de-atâta înălţare,
de-atâţia morţi
ce-şi traiesc visul ,
sa intru ca într-o rană
în care durerea e leac
care doare
vreau o rochie albă,
firesc de albă,
prin care iubitul
să-mi cearnă moartea
vesnic…
2 .:
un poème magique... envoutant, psychédélique, du spiralé blanc, virginal et érotique...
bravo...
wow...dar si comentariul tau, Karla , are un "sound" erotic...:)limba franceza este pe masura a ceea ce ai simtit citind poemul..
multumesc!
Trimiteți un comentariu