Din tot ce-i omenesc nimic nu-mi vine

// // Leave a Comment
Din tot ce-i omenesc, nimic nu-mi vine
Când râd ,doar plânsul mă mai ţine
Trăiesc, dar moartea îmi curge-n vine
Deşi sunt de o seamă cu tine
Totuşi, ceva mă reţine
Din tot ce- i omenesc,
Nimic nu-mi vine

Să tulbur cerurile, nu mă pot abţine
Să le alint în rugi, nu ţine
Sunt mandră când lumea strigă “Ruşine!”
Deşi sunt de-o teapă cu tine,
Din tot ce-i omenesc,
Nimic nu-mi vine

Închid în ceruri vechile destine
Dau drumul timpului flămând
Şi tot ce-a mai rămas din mine
Jumate dau, jumate vând
Chiar dacă semăn mult cu mine
Din tot ce-i omenesc, nimic nu-mi vine