ne căutam...
două stânci visându-se statui
in aşternuturi de piatră ne domoleam umbra
in daltă,
la marginea omului
măcinam gândul pana la os,
tăcerile ne-mbratişau frumos,
cu buzele săpam in cuvinte
genuni între noi şi morminte...
pofteam la paşii lumii
calcând pe hotarul minunii
***
ne-am trezit in acea dimineaţă
că ne spuneam"te iubesc",
că vinul iscariot
ne dezlegase de nimic si de tot,
ne-am trezit fiindu-ne al pietrei rod...
0 .:
Trimiteți un comentariu