Anna...femeie ce se daruia privirilor cu-atata pofta si nebunie,incat nici macar acei ochi mariti de placere nu mai stiau sexul purtatorului...Priveai si-o vedeai pe Eva,priveai si simteai miros de mar...apoi de mar copt...apoi de scortisoara...apoi...
Apoi descopereai in gandul ei ritmuri metalice, neimblanzite,sfredelind linistea si izbucnind taios de inteligent ,implinindu-i frumusetea.
Anna ,cu doi "n" , cu doi "a" ... 2-ul perfect...ridicat de Dumnezeu la patrat.
Anna ...statea intinsa in cabinetul medicului, unul din sirul celor care au incercat sa afle de ce rau e atinsa. Si-si povestea durerile ingrozitoare si refuzul corpului sau de a mai primi hrana. Medicul o privea,ii gandea durerea,ii poftea durerea...Si s-a decis...Anna trebuia sa faca injectii in pantece...injectiile cele mai chinuitoare si inutile ,ce pentru cateva minute faceau ca gandul ei sa ramana impietrit...uitand de tot....
Iar pe pantecul Annei,dupa fiecare durere ,inflorea cate un sarut tamaduitor,de la cel ce-a alungat durerea prin durere...
Da, Anna...
2 .:
da... am ascultat azi metallica... si am mai alungat niste dureri din gind, ma pindeau de ceva vreme... acum le ignor :)
Cele bune!
N-o mai doare... si-n ochii ei mariti acum de recunostinta se naste frigul intrebarii: de ce sarutul acesta?
Si ochii raman goi ca ragazul ce-a luat locul durerii...
Trimiteți un comentariu