muze

// // 31 comments

artistul


avea muze


cu sfârcuri şi buze


contau foarte putin


fiind muritoare


precum apusul


dintr-un pahar cu vin


din ele rămâneau


doar


urme zemoase de daltă


prin aşternuturi


de piatră…


ca să poată picta…


uneori


a inventat culori noi


amestecand cu limba


privirea de femeie


în noroi…


răstignind-o


pe pânza blajină


gemând


de-atâta lumina virgină….


artistul


avea muze,


ce-i sărutau focoase


mâinile lăuze…

31 .:

Minicoleta spunea...

Ankuta, mi-a venit in minte o poezie de-a mea cand am citit-o pe a ta...ma regasesc in versurile tale...:)
nu-mi place sa aduc complimente siropoase sau gratuite...atat doar...te citesc, cu placere, regasire, interes...
si versurile...:)

viesparul lumii,
trupuri cu aripi de-mprumut
veșnicie la minus infinit.
taie privitorul cu ochii
segmentele zborului,
destramă firul inocenței
lasă oamenii fără paradigma înălțării,
gândește Timpul, finite semi-înaripate
deschid pletele albe,
disecția ucide visuri,
împerecherea cu naiva părere
că suntem
dezgroapă fabulații despre înalt,
riduri pe frunte,
slabă vedere,
mâini tremurânde
doar…timp…nici o aripă…

soare in suflet si zambet pe chip sa ai,
mi. :)

Călin spunea...

Ce poezie frumoasă! O constructie inteligentă, muzicală, ritmată. Iar mâinile lăuze din final sunt o imagine teribilă!

von stroeberg spunea...

:-*:-*:-*:-*:-*

Anca Dionisie spunea...

@Mirela- :)Zi frumoasa si inspirata! Multumesc de trecere si versuri:)

Anca Dionisie spunea...

@Calin- Adevarul e ca acele maini lauze m-au surprins si pe mine...desi sunt chiar samanta poeziei, abia la final le-am vazut clar...:)

Anca Dionisie spunea...

@von stroeberg- :-* ...:-*

Anonim spunea...

Vai, ce header minunat...
Trebuie să revin să și citesc :)
Acum plec fermecată de foto ...

Anca Dionisie spunea...

@andibob- header-ul nu-i meritul meu...:) poate doar ca alegere.
Te astept cu laude;) pentru poezele:)si intre timp citesc despre concursul de pe blogul tau...:)

Vania spunea...

Închiriez Muze nemuritoare...

Personale spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Personale spunea...

Din pacate ei, artistii, au multe muze iar muzele au nevoie de un artist pe care sa le idolatrizeze.
Acum am descoperit blogul care imi place foarte mult.

Anca Dionisie spunea...

@Vania- te costa mult...nemuritoarele:))

Anca Dionisie spunea...

@Anca Olga Vrinceanu-Eu as zice ...din fericire:)...multe muze insemnand creatii multe:)

Călin spunea...

Le aveai la tine, Anca. Se întâmplă adesea să „ne vină” ceva si, poate să nu ne dăm seama decât apoi. Dar era înăuntru (totul e înăuntru) si a venit la momentul potrivit. Poate că acest moment nu-l alegem noi, poate că ceea ce denumim inspiratie asta e, alegerea momentului de către ceva de dincolo de noi. Poate asa se creează legătura dintre înăuntru si dincolo de noi: prin noi. Iar noi putem fi Stradivarius sau zdranga-zdranga.

Cristian Lisandru spunea...

"contau foarte putin fiind muritoare precum apusul dintr-un pahar cu vin" - impresionant, mi-a plăcut foarte mult...

Anca Dionisie spunea...

@Călin- da...interiorul plin de necunoscute a caror solutie nu poate fi decat inspiratia divina...

Anca Dionisie spunea...

Cristian Lisandru- mă bucur la rându-mi de vizită şi de apreciere!
Muzele muritoare...dau nemurire artei...

Vania spunea...

Muzele ţi-au citit răspunsul şi acum vor procent!

Anca Dionisie spunea...

Vania
?%din inspiratie...?
?%din transpiratie?
:))

Vania spunea...

Din câştig! Din transpiraţie, le-aş da şi 100%...

Anca Dionisie spunea...

Vania
Iesi mai ieftin de le dai un deodorant...duduilor muze...castigul se imparte de obicei cu...omenirea:)

Vania spunea...

Mda, dar, deocamdată, omenirea (bipeditatea) îmi este datoare. Nicăieri nu mai găseşti aşa Muze!...

Anca Dionisie spunea...

Omenirii ii revin datoriile si murirea...Muzelor, deodorantul...pana la urma cine se ocupa de castig? :))

Vania spunea...

De câştig? M-aş oferi eu...

Anca Dionisie spunea...

Deci, da...:)))

noapteaiguanei spunea...

No comment - artistul ramane artist! Am inteles inca odata ca, oricat m-as stradui, n-as putea "naste" niciodata "asternuturi de piatra" si nici muze "ce-i sărutau focoase
mâinile lăuze…" - trebuie sa te nasti cu talentul asta! Felicitari sincere!

Anca Dionisie spunea...

noapteaiguanei- bine-ai venit! multumesc pentru apreciere :)!

pass spunea...

albastru si roz
alb si moloz,
pe pleopele moi
plapande si goi,
vise-npletesti !
Cum reusesti ?

Anca Dionisie spunea...

pass- din zaţ le urzesc...:)

pass spunea...

Acum secretul de-l stiu
M-apuc muza s-o'nviu
Sa termin cu rima prosta
si sa ma duc p'acasa

pass spunea...

;) multam ca-mi suporti iesirile de rimangiu.
Cu cele mai sincere plecaciuni in fata oamenilor cu talent.